Filosofia si viata mea

Motto: Filosofia mi-a schimbat modul de a privi lucrurile...

In unele nopti stau si ma gandesc cum mi-ar fi fost viata daca filosofia ramanea un teritoriu virgin pentru mine.
La varsta de 15-16 ani mi-am concentrat atentia asupra intrebarilor existentiale, din dorinta ferventa de a ma cunoaste, mai intai, pe mine si mai apoi Universul.
Prima lucrare cu caracter filosofic pe ca am frunzarit-o a fost un manual aparut in 1982, la Editura Ditactica si Pedagogica, "Materialism dialectic". Aceasta mi-a oferit prima definitie a filosofiei, care mi-a ramas adanc intiparita in memorie: "una dintre principalele forme de manifestare ale spiritului omenesc, ale constiintei umane".
Tanjind dupa cunoastere, sub toate aspectele ei, am purces in acest peripluu al contemplatiei prin filosofie sau, mai degraba spus, prin filosofare, indemnat parca si de vorbele lui Kant: "Eu insumi sunt din fire un cercetator; eu resimt toata setea de stiinta si nelinistea lacoma de a inainta in aceasta viata, precum si satisfactia pe care o da fiecare pas inainte".
In perioada prefilosofica a existentei mele eram indiferent fatza de tot ce traiam, de tot ce gandeam; exista doar pentru a bea, a manca, a dormi, a ma duce la scoala contrar vointei mele si pentru a sta in anonimat, intr-o umbra care, privind acum retrospectiv, avea menirea sa ma indeparteze de social.
Filosofia mi-a deschis apetitul pentru celelalte discipline pe care le repudiasem la-nceput: religia, istoria, psihologia, medicina, literatura etc., toate acestea capata dintr-o data noi valente. Din acest moment, valul de pe ochi se risipeste, se spulbera, iar vocabularul meu se imbogateste cu fiecare carte citita, cu fiecare discutie interesanta. Ulterior, dupa ce reusisem sa stapanesc sutele de cuvinte necunoscute pana atunci, m-am concentrat asupra modului in care autorii diferitelor lucrari priveau lumea si viata.
Astfel, mi-am faurit si eu un panteon de teorii si viziuni asupra a tot ce ma inconjoara si asupra mea

Despre PRIETENIE

Prietenia este un lucru indispensabil vietii. Pe tineri, prietenia ii ajuta sa se fereasca de greseli si ii stimuleaza la acte nobile: "...cand doi oameni merg impreuna...", sunt mai capabili si de gandire, si de actiune. Se admite in general ca nu orcine poate fi iubit, ci numai ceea ce e susceptibil de iubire, adica binele, placutul sau utilul. Acesta din urma, utilul, genereaza un bine sau o placere, astfel incat, in calitate de scopuri, obiecte ale prieteniei pot fi doar binele si placerea. Pe cei ce doresc binele cuiva fara ca celalalt sa le raspunda cu acelasi sentiment ii numim, nu prieteni, ci OAMENI BINEVOITORI (bunavointa este necesara prieteniei, insa nu si suficienta, caci prietenia presupune o bunavointa reciproca). Trebuie sa amintim care sunt obiectele si speciile prieteniei : obiectele(sau sursele) prieteniei: binele, placutul si utilul; si cele trei specii de prietenie corespunzatoare, ale caror trasaturi specifice le determina, sunt: prietenia bazata pe virtute, prietenia bazata pe placere si prietenia bazata pe interes. Cei ce se bucura de un atasament reciproc isi doresc binele unul altuia, din punctul de vedere ce le determina atasamentul. Astfel, cei al caror atasament reciproc isi are sursa in utilitate nu se iubesc unul pe altul pentru ei insisi, ci in virtutea avantajului ce-i poate reveni fiecaruia din partea celuilalt. La fel stau lucrurile si in prieteniile bazate pe placere: nu pentru calitatile lor intrinsece sunt indragiti oamenii de spirit, ci pentru placerea pe care o procura celor ce-i indragesc. Prin urmare, cand prietenia se bazeaza pe interes, ne iubim prietenii pentru propriul nostru bine, iar cand se bazeaza pe placere ii iubim pentru propria noastra placere. In ambele cazuri, prietenul nu este iubit pentru ceea ce reprezinta el in esenta sa, ci in masura in care ne este util sau placut.

Prietenia dintre tineri pare sa-si aiba sursa in placere; pentru ca traind sub dominatia pasiunii, ei urmaresc inainte de orice, placerea prezenta si personala. Sa nu uitam si de inclinatia spre sentimente erotice, care cel mai adesea sunt dictate de pasiune si isi au sursa in placere. "Iubaretii" doresc sa-si petreaca tot timpul impreuna, caci acesta este modul in care-si reprezinta legaturile de prietenie.

Perfecta este insa prietenia dintre oameniicu noblete spirituala (ale caror afinitati izvorasc din virtute). A dori binele prietenului pentru prietenul insusi inseamna a fi prieten in sensul cel mai inalt (astfel de prietenie se datoreaza structurii interioare a celor ce o resimt si nu a unei stari accidentale). In acest sens, prietenia necesita timp si deprinderi comune, pentru ca, asa cum spune proverbul, oamenii nu se pot cunoaste unii pe altii inainte de a fi consumat impreuna "masura de sare" despre care e vorba acolo, deci nu se pot accepta reciproc si nu pot fi prieteni inainte de a se arata unul fata de altul, demni de prietenie si incredere. Trebuie sa va aduc la cunostinta un lucru foarte important: daca dorinta de prietenie se poate naste instantaneu, nu acelasi lucru se poate spune si despre prietenie.

Prietenia bazata pe placere prezinta o oarecare similitudine cu prietenia perfecta (caci si oamenii cu virtute se agreeaza unul pe altul); la fel si cea bazata pe utilitate (caci oamenii de virtute sunt utili unul altuia). Daca aceste doua categorii se imbina armonios, prietenia isi atinge maximum de durata. Deoarece isi ofera unul altuia acelasi lucru (de pilda, placerea) provenit din aceeasi sursa. Dar nu se poate spune acelasi lucru si despre relatiile dintre un indragostit si iubita sa. Acestia din urma nu-si afla placerea in aceeasi sursa, ci unul o gaseste in a-si vedea iubita si cealalta in atentia cu care este inconjurata de primul.

Dar cand floarea tineretii se stinge, se stinge adesea si prietenia lor (caci pe de o parte vederea celei iubite nu mai inspira placere, pe de alta parte, ea nu mai este obiectul acelorasi atentii). Si totusi, in multe cazuri, prietenia lor isi pastreaza durata, daca intimitatea i-a facut sa-si iubeasca unul altuia caracterul, gratiei asemanarii.

Unii, petrecandu-si viata impreuna, se bucura fiecare de prietenia celuilalt si-si aduc reciproc servicii; altii dormind sau aflandu-se la distanta, nu-si manifesta in act prietenia, dar isi pastreaza dispozitia habituala corespunzatoare. Caci distanta nu distruge propriu-zis prietenia, ci ii impiedica actualizarea. Daca insa absenta devine cronica, ea poate provoca, se pare, uitarea prieteniei insasi, de unde si dictonul "tacerea a pus capat atator prietenii". Dar convietuirea nu este posibila decat intre oamenii care se agreaza reciproc si au gesturi comune (legaturi camaradesti). Daca atasamentul pare sa fie un sentiment, prietenia pare un habitus; caci atasamentul poate exista si fata de ceea ce este neinsufletit, pe cand a raspunde cu prietenie la prietenie presupune o alegere deliberata, iar alegerea deliberata presupune o dispozitie habituala.

O PRIETENIE PERFECTA NU O POTI IMPARTASI INSA CU MAI MULTE PERSOANE, DUPA CUM NU POTI FI INDRAGOSTIT SIMULTAN DE MAI MULTE PERSOANE (caci dragostea seamana cu un exces, iar o asemenea stare nu poate fi atinsa in mod natural decat fata de o singura persoana). Ca sa nu mai vorbim ca trebuia sa capeti experienta in cunoasterea prietenului si sa intri in intimitatea lui, lucru inca si mai dificil. Cand insa mobilul prieteniei il constituie interesul sau placerea, poti fi pe placul multora, caci oamenii ce acest fel sunt numerosi, iar pentru a aduce servicii nu este nevoie de timp indelung.

Dintre prietenia bazata pe placere si prietenia bazata pe interes, cea care seamana cel mai mult cu prietenia propriu-zisa este cea bazata pe placere, cel putin cand placerea primita este aceeasi cu cea oferita, cand cei doi prieteni se bucura unu de prezenta celuilalt sau de aceleasi lucruri.

PRIETENIA INSEAMNA IN PRIMUL RAND A IUBI. CEI CARE-SI IUBESC PRIETENUL PROPORTIONAL CU MERITUL ACESTUIA, SUNT PRIETENI CONSTANTI SI PRIETENIA LOR ESTE LA FEL.

Lucru cel mai bun este, fara indoiala, sa nu cauti a avea prea multi prieteni, caci nu cantitatea ci calitatea conteaza. Prezenta prietenilor trezeste un complex de sentimente, caci prietenia inseamna comuniune (de ganduri, sentimente si idei... altfel spus, comuniune spirituala).

TRAIND INTR-UN MEDIU LIBER DAR IN ACELASI TIMP SI COERCITIV, ANIMAT DE OAMENI VIRTUOSI, ALE CAROR ACTIVITATI SUNT MORALE, TE POTI INALTA PE O TREAPTA SUPERIOARA, BENEFICA PENTRU VIATA TA INTERIOARA SI IN RAPORT CU CEILALTI DIN JURUL TAU; DE UNDE VINE SI VERSUL:

"V I R T U T E A D E L A O A M E N I D E V I R T U T E O I N V E T I"